Poarta
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
Cățelușă blândă
Mi-a întins o salbă,
Nu putea să-și vândă
Inima ei albă.
Un cuptor afară
Mi-a gătit plăcinte,
Dintr-o vară-n vară
Gust, miros se simte.
Printre pomi cu pere,
Pârguind ispite,
Am sorbit durere,
Fructe zemuite.
Iar fântâni- oglindă
Îmi arată-n lună
Cum să mă cuprindă
Apă vie, bună.
Peste toate-acestea
Chip de nvățătoare,
Pustnică-n poveste,
Aplecată-n soare,
A întins spre mine
Fagure de vers,
Stând printre albine
Să găsesc un sens.
Îmblânzind balauri
Am creat poveste,
Fruntea poartă lauri,
Strajă-n lumi celeste.
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre apicultură
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre inimă
- poezii despre fructe
- poezii despre durere
- poezii despre câini
- poezii despre creștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.