Dar divin
Ninge... fluturi de mătase
Mi-au intrat în ochi și-n oase,
Se preumblă peste râu,
Și în sus și până-n brâu,
Ninge-n așteptare mută,
Dorul în priviri s-ascută,
Mă împinge peste oră
În perdea multicoloră,
Printre arme cerești, steme,
N-am de ce a mă mai teme.
În războiul nevăzut,
Domnul care e mereu tăcut,
Ne ridică-n palma Sa,
Atingeri de catifea,
Dăruindu-ne deplin
Dragostea, raiul divin,
Pun capul pe pieptul Său.
Mă iubește Dumnezeu.
poezie de Iulia Dragomir (9 ianuarie 2024)
Adăugat de Iulia Dragomir
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre iubire
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stemă
- poezii despre război
- poezii despre râuri
- poezii despre rai
- poezii despre ore
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.