Plouă
Se-aude-un foșnet de copaci afară...
Plouă-n fereastră, plouă-n ochii mei.
Apăsătoare vise în nopțile de vară
Le-adorm în miez de noapte prin condei.
Îmi cer iertare de la tine cer cu stele,
Că n-am știut să-ți cant nemărginirea,
Că am tăcut, lașând să-ți plouă-n ele...
Că am simțit mereu, așa cum îmi e firea.
Mă socoteam un suflet bun... dar eu nimic nu sunt,
Când mă innalț mai tare, cobor și mai adânc!
Cu cât inima simte, cu-atât doare mai tare,
Aș vrea să ți-o dau tie s-o faci nesimțitoare!
Se-aude-un foșnet de copaci afara...
Mai plouă la fereastră... mai plouă -n norii mei
Nici vise nu mai am... s-au sinucis aseară
Când te-am privit în suflet, în umezi ochii tăi!
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre miezul nopții
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.