Scrisoarea a paişpea

Scrisoarea a III-a se întoarce
(poem aproape psihiatric)

Îţi scriu, iubito, zăpăcit ca o meduză
Băgată-n cadă şi-mbătată cu clăbuc,
Am aranjat: ne luăm cetăţenia găgăuză
Şi din iubire ne vom interna la balamuc.

Te-aştept la poartă să-ţi sărut iar gărgăunii,
Să vii cu ruj pe buze şi cu păr frumos,
Că de-mbrăcat îţi dăruiesc aici nebunii
Vreo cinci cămăşi de forţă marca Boss.

Am pile mari, ne dau apartamentu-n care
Au stat napoleoni şi hitleri şi tutankamoni,
E logic pentru o dragoste aşa de mare
Pe care-o doare-n Freud de neuroni.

Mânca-vom pui de eros şi pastile rare
Aşa cum şade bine zăpăciţilor de-amor,
Ne vom sorbi şampanii de pe gât, nu din pahare,
Iar duşul rece ne va ţine loc de dormitor.

Şi copii mulţi vom face, şi poeme şi balade,
Tripleţi şi gemeni, rime des împerecheate,
Va scrie-n cărţi de nebunia noastră ce-o da roade
Din sentimente tralala deloc tratate.

Se vor mira savanţi să ne-nţeleagă focul
Şi universităţi fiţoase ne vor studia,
Şamani şi vrăjitori ne vor cerşi norocul
Să farmece şi ei, în fine, soarta altora.

Şi când ne-o trece viaţa şi dusul cu pluta
Ne-or aştepta gondole în loc de dricuri
Iar Moartea ce crezi că va spune ea, urâta?
"Ăştia trăit-au vieţi intense, nu nimicuri!

Te las acum, iubito, e noapte şi am treabă,
Fac duşuri reci şi tratamente cu bătaie,
Te-aştept să vii să mi te internezi degrabă
La noi, la Secţia Veseli, infectaţi cu hărmălaie.

poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Votează! | Copiază!