Carmen saeculare
Voi întâlni femeia morbidă și bizară
ce-și reazemă trecutul de munți și de ferestre,
cu sângele de uliu, cu genele de ceară
sub umbra care piere a păsării măiestre.
Sub fluturii de lampă ai cărnii deopotrivă,
cu buzele uscate și tâmplele în comă
voi întâlni femeia absentă dar lascivă
ca-n clipa când se scaldă pădurile-n aromă.
Ca-n clipa când se uită prin pomi melancolia
și toamna intră-n oameni, și frigul intră-n casă,
voi întâlni și-n treacăt scoțându-mi pălăria,
i-oi face semn cu mâna femeia planturoasă.
(...)
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ulii
- poezii despre trecut
- poezii despre toamnă
- poezii despre sânge
- poezii despre senzualitate
- poezii despre păsări
- poezii despre mâini
- poezii despre munți
- poezii despre melancolie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.