Tufele pârjolite
de ger ne așteaptă pe lângă casele
înghețate discret și sofisticat
unde oamenii stau mohorâți
în singurătate privind pe fereastră
degradarea care se așează pe jos
o neputință unsă cu toate alifiile
fiecare om pășește și-i gata
să se spargă ca o pedeapsă
cinică în frigul care s-a refugiat
în casele lipsite de orice confort
toți se țin de pereți în deplasarea
fără adresă pe lângă mobila arsă
de iarna dusă de oameni peste tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [Vezi poezii despre singurătate, poezii despre iarnă, poezii despre gheață sau poezii despre ger
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.