Arunci prosopul
pe umăr în timp ce umbli din ușă
în ușă în blocul strâmt și tras
la colțuri ca buzele unei femei
ce arată dispreț față de decor
mergi și săpunul se topește
de nerăbdare să se ude într-o apă
călduță bună pentru spume
și alte nebunii efemere
pășești timid în exteriorul cuștii
de beton și cărămidă tencuită
alandala faci primii pași
semeni cu soldatul de plumb
din copilăria jucăușă
sau terminator nu știu care
și nu știu de ce nu găsești apă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre plumb, poezii despre nebunie, poezii despre femei, poezii despre copilărie, poezii despre armată sau poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.