Să evadăm!

Nu mă închide-n templele tăcerii!
Îmi este frig, de teamă sunt cuprinsă,
În chingi mă strânge lacătul durerii,
Voi fi, de cruda iarnă, aprig ninsă.

N-aş vrea să fiu crăiasa ta de gheaţă
Pe calea şerpuind spre Absolut...
Nu-mi dărui un suflet sau o viaţă,
Croieşte-mi pelerină din sărut!

Mă scapă azi în veci de penitenţa
Acestei linişti, prea apăsătoare!
Pofteşte-mă, te rog, în diligenţa
Cu Pegaşi roz, spre crestele polare!

Mi-am pus paltonul ponosit, cu glugă,
Căldura am ascuns-o în bagaj,
Saboţii vechi i-am încălţat pe fugă,
M-am pregătit de-al iernilor tangaj.

Să colindăm, cuprinşi de fantezie,
Prin China cu magnolii adormite
În care îndura orice soţie
Supliciul picioarelor zdrobite.

Să poposim pe Everest o clipă
Şi, galopând pe iacii tibetani,
Să auzim troienele cum ţipă
Că suntem ai Iubirii suverani.

Mă plimbă prin Siberii îngheţate,
Cu troica să gonim pe reci câmpii,
Tu, ţar de foc, din nea zidind palate,
Eu, ţarină visând în poezii!

Îmi vei citi poveşti norvegiene
Când mă vei întreba ce îmi aleg.
Cuprinsă de tristeţi bacoviene,
Ajută-mă Tagore să-nţeleg!

Cutreierând prin recile tărâmuri,
Nu vom lăsa ca gerul să ne doară,
Ne-om însoţi cu florile pe drumuri
Să evadăm în altă Primăvară!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!