Balada frumosului Conte de Moray

Voi cei din munţi şi de pe şesuri,
Unde-aţi fost, mărturisiţi acum,
Când l-au ucis pe Contele de Moray
Părăsindu-l apoi în iarba verde, lângă drum.

Era un cavaler neînfricat, cum nu sunt mulţi,
Trecea, călare, lesne lancea prin inel;*
Şi frumosul Conte de Moray într-o zi ar fi putut
Ajunge-un rege cum n-ar mai fost altul ca el.

O, zadarnic Doamna lui îndelung veghează
De la ferestrele Castelului Doune
Să-l vadă iarăşi pe Contele de Moray
Venind, iureş, printre tufele de-alun...

"Cereţi iertare, Huntly, pentru fapta ta!
Ţi-am dat poruncă să-l aduci la mine
Întreg şi viu, nu să faci ceea ce-ai făcut,
De ce l-ai ucis ca pe un câine!?" *

Era un cavaler neînfricat, cum nu sunt mulţi,
Şi-ntotdeauna binevoitor, deşi temut.
Pe prea frumosul Conte de Moray
Regina îl iubea nespus de mult.

* Turnir în evul mediu în care cavalerii, călări, trebuiau să ia în lance din plin galop un inel, suspendat, cu diametrul de până la 5 cm. Învingător era declarat cel care reuşea să adune un număr mai mare de inele.
* Aceste cuvinte sunt atribuite de baladistul anonim regelui James al VI lea.
*Balada porneşte de la nişte evenimente reale petrecute în Scoţia ultimului deceniu al secolului al XVI lea, evenimente datorate rivalităţii dintre nobilii scoţieni James Stewart, conte de Murray ( Moray ) şi contele George Gordon de Huntly, acesta din urmă asasinându-l pe Murray. Ambele familii erau pretendente la tronul Scoţiei. Balada a a inspirat multe creaţii muzicale, inclusiv lieduri şi piese corale. Pe un text tradus de Johann Gotfried Herder,1744-1803, a fost pusă pe muzică şi de Johannes Brahms, 1833 -1897 (Murrays Ermordung).

Ultimele cuvinte ale lui Moray după ce Huntly l-a izbit cu tăişul sabiei peste faţă ar fi fost, conform lui Walter Scott, "ai ciopârţit un chip mai frumos decât al tău."

poezie de Autor necunoscut, Scoţia, sec. XVI-XVII, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!