Tarte cu gutui
cârpesc mantoul cu revere
îndoite
/ascund cicatrici/
viitorul e mâncat de omizi
/mai întâi a fost focul
apoi disperarea flăcărilor/
dintr-un capăt într-altul
întind o imensă tăcere
/tristețea are inimă/
țin la îndemână
chibriturile
coc tarte
cu gutui
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre foc, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre mâncare, poezii despre inimă sau poezii despre gutui
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.