Noroc chior

Vulpoiul s-a cuplat cu o ursoaică şi-o vizita acas' necontenit,
Căci ursul, cu o coadă foarte scurtă şi nopţile mergea la pescuit.
Se petreceau orgii fără de seamăn, beţii, manele, dansuri din buric,
Vecinii şuşoteau pe-ascuns la colţuri, dar culmea, ursul n-a aflat nimic.
Idila lor dura de multă vreme şi ei erau destul de relaxaţi,
Iar ursul n-a băgat deloc în seamă că unii ursuleţi erau roşcaţi.
Vreo doi aveau chiar şi o coadă lungă, ce o purtau cu şarm şi sex-appeal,
Dar soaţa îi spunea la urs că-i numai, fiindcă e fantastic de viril.
În prag de seară se porni o ploaie, cu fulgere ce coborau din nor,
Ursoaica-n vizuină, cu vulpoiul, îşi consumau partida de amor,
Când bietul urs, murat până la piele, se-ntoarse la bârlog inopinat
Şi auzind cum geme-a sa nevastă, intră-năuntru foarte speriat.
Dar mare-i fu surpriza şi mirarea când a văzut vulpoiu-aproape nud
Şi grabnic puse mâna pe o puşcă, deşi era îngrozitor de ud.
A tras un foc în curtezanul care, făcând din pat o săritură scurtă,
S-a-mpiedicat flagrant chiar în desuuri, aterizând chiar lângă urs, pe burtă,
Iar glonţul ce-a pornit cu zgomot mare, ca fulgerul din gura de la flintă,
Se-nfipse în peretele din spate şi nu a nimerit direct în ţintă!

Morala

Când mergi prea des acasă la vecine
Şi soţul are puşcă-n panoplie,
Mai bine prins, cu budigăi pe vine,
Decât să iei un glonţ în scăfârlie!

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!