Eu, a mea
Mă întreb câteodată
ce caut
Poate că am găsit deja
dar nu știu
având sub ochi nu văd
ceea ce se vede
și tot văd
ce n-ar putea să fie.
Mă trezesc
totdeauna singură
căutând ceea ce
nu mai caut demult
netresărind ceva-uri
niciunui întâlnit.
Traversez stări și emoții
în diagonală.
Dau bacșis întrebărilor inima mea cu teama că
la primul colț de îndoială
n-am să mai vreau
să mă întorc
pe unde am venit.
Bineînțeles că știu!
Drumul cel mai scurt
este gândul
Ca mersul pe vârfuri
nu se uită niciodată.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre superlative, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre frică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.