Cu telecabina
Când ești bătrân și vrei să urci pe munte,
Să-ți mai oxigenezi hemoglobina
Te-așezi la coadă, până ajungi în frunte
Și iei și tu frumos telecabina.
O, cât de mare este bucuria
Și inima începe-n piept să-ți crească
Emoții n-ai, căci simți euforia,
Iar de drumeți te doare fix în bască.
E minunat să stai într-o conservă
Ce merge suspendată de o sârmă
Te uiți doar înainte, plin de vervă
Și ești precum un căpitan la cârmă.
Însă când bate vântul cu putere
De parc-ar vrea să rupă toți pilonii
Dacă înainte ai băut o bere
De frică ți se udă pantalonii.
Și când cobori, îți tremură genunchii
Așa că te târăști în patru labe
Și-ți vine a urla din toți rărunchii,
Dar te jenezi un pic de Sfinx și Babe.
poezie de Octavian Cocoș (1 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre munți
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre frică
- poezii despre drumeție
- poezii despre creștere
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.