Un oaspete la plecare
Dragostea și Viața,
Ce gazde minunate!
În această oră târzie,
Deschizând ușa-încetișor pentru plecare,
Sunt bucuros că le-am gustat dulceața,
C-am avut de-a lor ospeție parte.
Cu fața luminată de-încântare și recunoștință,
mai întârzii, când soarele stă s-apună,
Cât să le strâng mâna și să le spun, "Vă mulțumesc
Mă bucur că v-am cunoscut. Noapte bună!"
poezie de James Whitcomb Riley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bucurie
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre recunoștință
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre mulțumire
- poezii despre lumină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.