Nu-ți aparțin
Nu-ți aparțin, sunt numai o himeră
Ce-o plăsmuiește zilnic al tău gând,
Un râu pierdut prin viața-ți efemeră,
Din lacrimiri reci, safire adunând.
Nu-ți aparțin, e doar o amăgire,
N-ai priceput absurdul joc în doi,
Pe care îl numești sublim: Iubire,
Povară ce o porți pentru-amândoi.
Nu-ți aparțin, de ce stârnești furtuna,
Noian de vorbe, pline de-nțelesuri?
Sunt doar secunda ce apune-ntruna
Călătorind prin sutele de versuri.
Nu-ți aparțin, sunt rodul Veșniciei
Din care, nebunesc, m-am înfruptat
Spre a-i achita tributul fanteziei
Prin visul ce îl vreau neîntinat.
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre secunde
- poezii despre râuri
- poezii despre poezie
- poezii despre jocuri
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.