Bătrâna cruce de piatră

Un om de stat e-un om de lume,
Minte cum respiră, cum bea apă.
Un ziarist imaginează minciuni
Şi ţi le toarnă pe gât pân' ce te-ndoapă.
Mai bine stai acasă şi bea-ţi berea,
Lasă-i pe vecini la vot, să se-afle-n treabă,
A spus omul în platoşă aurie
De sub Vechea Cruce de Piatră.

Pentru că acest veac şi veacul care vine
Vor sfârşi într-o fundătură mare,
Nimeni nu va-întâlni vreun om fericit
Printre călătorii acestei vieţi amare;
Când Nebunia merge la braţ cu Eleganţa
Nimeni nu discerne care-i cine şi cine-i care.
A spus omul în platoşă aurie
De sub Vechea Cruce de Piatră.

Doar actorii cărora le lipseşte simţul muzical
Mă dezmeticesc cel mai lesne din plictis;
Ei pretind că-i mult mai uman
Să fornăi, să mormăi sau să gemi cu schepsis,
Fără-a discerne ce forţe-astrale
Învârt toată scena – pământ şi cer şi iad şi paradis.
A spus omul în platoşă aurie
De sub Vechea Cruce de Piatră.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!