Drum la cer
Daca ar fi sa mor vreodată
plecand din viata asta complicata
lăsați-mi inima sa zboare
printre arcușuri de vioare
uluci din garduri
rupte rânduri
dintre-ale mele surazanduri
lăsați-mi parul sa îmbrace
copaci golași si cârcotași
si sa chemați meseriași
sa are-n lung si lat pământul
pe locul unde-mi e mormântul
căci vreau sa cresc la primăvara
sa ies din nou ca nou afara
sa imi răsară brațe-n glie
si parul iarba ca sa fie
sa cresc înalt pana la cer
pe mine sa am scări de fier
si treptele sa fie multe
sa urce mult mai sus de munte
pe ele suflete s-agate
sa urce-n sus, sa se cocoațe
sa-si faca drum de fier spre sus
spre nori si stele
spre Isus.
poezie de Mihai Ristea Corneanu din Drum la cer (29 septembrie 2015)
Adăugat de Mihai Ristea Corneanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre primăvară
- poezii despre nori
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre meserii
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.