Confidențe pentru public
Continuu să-mi pun sufletul în vers.
Nu pot să scriu nimic fără să simt.
Chiar dacă risc să pierd un Univers,
pe mine și pe voi n-am să ne mint!
E-o slăbiciune, dar e asumată,
și numai Domnul știe și va ști
că numai Lui Îi sunt îndatorată
când curg în toc cerneluri sângerii!
N-aș fi crezut vreodat' că poezia
e jurământ făcut fără să știm!
E joacă serioasă, e-alchimia
în care amețim, ne-ndrăgostim...
Azi sunt cenușă, ieri eram stejar,
mâine renasc și nu mă recunosc,
poimâine-s iască, piatră și amnar,
în vers fecund, adânc, pudrat cu mosc.
Mă leagănă visări, mă fierb dureri,
sunt om, nu vreau să scap de "a simți",
n-am să ascult nici sfaturi, nici păreri,
iar adevărul nu-l voi ciopârți.
Îmi dau voie să uit de prozodie,
de-accente sau de număr de silabe...
"Contabililor" fripți de poezie
le dau de lucru! "Versurile-s slabe!":)
Nu vor găsi metafore, grămadă,
ci doar cuvântul simplu și firesc.
Nu mă înscriu la USR, la coadă!
Ăst "cuib" a devenit hilar, grotesc!.
Cu poezie, muzică și viață
voi trece anii care mi-au rămas.
Foarte nesuferită sau glumeață,
prieteni, mulțumesc pentru popas!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre umor
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.