Cliché
Zilele trec, liniuțe albe zgâriate pe un perete aiurea.
Sunt tripurile din cutia de sticlă suspendată deasupra cartierului,
ochii tăi sclipind de dorință,
chicotelile și alintăturile de sub cearșaf,
brațele amorțite pe care nu le miști deloc până nu ești sigur că am adormit ca un soldat care a pus piciorul pe teren minat și a înghețat terifiat de perspectiva unei explozii,
glumele pe care
le înțelegem doar noi, dezbaterile târzii
c-un desperados în mână și chef de viață,
ninsorile inoportune
sub care ne trezim în orașe diferite,
luminițele din geam și cana cu ceai verde eucalipt aburind,
blogul de tumblr cu poezie americană
revelatoare pe care-l citesc
când sunt singură.
Zilele trec, se amestecă toate
într-o mașină de spălat industrială
și e tot mai greu de zis
care e albă și care-i neagră,
care a fost bună sau nu,
totuși știu,
știu cu acuratețe
că în toate acestea
cea mai frumoasă constantă ești tu.
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre zile
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre umor
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre somn
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.