Oameni
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt inimi, doruri, visuri, cânt.
Oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere,
într-un fel în Ceruri, altfel pe Pământ.
Oamenii culeg gânduri semănate,
pentru visteria sufletului lor.
Cu ele plătesc zilele-adunate...
Bani... strânși pentru pleoape ce se-nchid când mor.
Copiii de ieri, sorii dimineții,
ca îngeri sau demoni asfințim, pe rând.
Toți venim Lumini, dar în dansul vieții,
ne stingem c-un zâmbet sau sfârșim urlând.
Oamenii sunt cruci, oamenii sunt stele,
oamenii sunt nori, ploi, vânt și durere...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre plată
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.