Cântec pe navă

Pe mare, pe mare! Gata cu-acest somn de plumb;
Jucăuşă, apa tremură în valuri
Şi loveşte ritmic pietrele din maluri.
Delfinii fac cercuri, lamantinii sforăie prelung,
Cântecele nevăzutelor sirene, ademenitoare şi perlate,
Se-înalţă, bule de-aer, printre subsuorii sargasei delicate.

Întindeţi vela, înfigeţi vâsla-n apă ca-n pământ lama unui plug:
Pe mare, pe mare! Gata cu-acest somn de plumb.
Pe mare, pe mare! Sufle vântu-n pânza învoaltă,
Furtunii urmeze-i alizeul blând,
Iar umbra uraganului, iute şi întunecată,

Spargă scoica Tritonului – stolul zilelor senine
Izbucnească,-asemeni unui vultur, spre înălţime,
Deasupra antilopelor, peste crestele alpine.
Ancora-i la post, nava se-înfioară gata de plecare;
Întindeţi velele-n vânt. Pe mare, pe mare!

NB. Poemul de mai sus marchează lansarea expediţiei din Ancona
în scopul salvării Ducelui Melveric din captivitatea maurilor (din Death's Jest Book – Cartea năzdrăvăniilor morţii).

poezie de Beddoes, Thomas Lovell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!