Priveghi

[murmur]

glasul unui vers
la malul mării,
spre a linişti depărtările...
# împresurat de orga de fulgere,
priveghi la
renaşterea sufletului.#

neînflorit,
copacul vorbeşte prin
străluciri de stele
# un bob zăbavă
pentru a-ntoarce spre înţelepciune
gândurile serbede #

omul,
ţinându-se de catarg,
înfruntă marea.
# pomul roditor
reia firul zicerilor
străbune.#

liturghii deschid cerurile,
prezicerile
curg lin pe ape.
# ascunse
tâlcul şi rostul
cuvintelor.#

singur prin ploaie
ducând
călătoarele vise--
# pe legendarele trepte,
flori tămăduitoare
din tulpina unui poem.#

tălpi pictate
pe pardoseala unui cânt;
nicio urmă din zbucium...
# sunet prelung de bucium,
inima binevoitoare
zămisleşte un zâmbet şăgalnic.#

respiraţie
în miezul poemului-
marea-n reflux.
# bătăi de toiag
la uşa marilor
praznice împărăteşti.#

sorbind
farmecul răsăritului
îmbrăţişaţi.
# fără suflare clipa,
numai zbor,
numai zbor. #

virând spre un albastru
liniştitor
cu inserţii ale unei aurole boreale...
# forfota lumii
în urmă,
ca o mângâiere trecerea.#

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!