Pictatele pânze sub lupă

Maestrul rutina-şi impută;
Tiparele vechi vrea să rupă.
Din har, chintesenţa-mprumută,
Pictatelelor pânze sub lupă.

O tentă se zbate captivă,
În raiul mirabilei schiţe.
Promisa lucrare votivă,
Se-aşterne sub tălpi de peniţe.

Când ziua şi-ntinde aripa
Şi vezi greu muncite peneluri,
Pe-al lui şevalet a prins clipa,
Ce leagăn îşi află-n pasteluri.

Pe colţul de masă-o paletă,
Zăcând sub uscate vopsele,
E martoră, lâng-o lavetă,
La naşteri de stiluri rebele.

Cât nuanţe preschimbă sub ochii-i,
O tuşă se naşte perenă,
Dând pânzei, cum dă unei rochii,
Un aer distins, lunga trenă.

Pe pânză-nfloreşte pictura,
Sub ochii secundelor sparte.
Minutul îşi uită măsura,
Când arta păşeşte-n nemoarte.

Semnează-mplinita lucrare,
El, magul divinelor forme.
Preaplinuri de sens şi culoare,
Trezesc noi şabloane şi norme.

Cu-o tuşă-n crochiu răstignită,
E timpul să tragă cortina.
Cu umeri măreţi, dezvelită,
Ne poartă-n extaz Mesalina.

Din ceruri şi zeii scrutează
Şi îngerii cântă-n amvonuri.
C-un stil de-avangardă flirtează,
Jonglerul de nuanţe şi tonuri.

Ridică în cinste-i o cupă
Şi-n tihnă s-admiri clarobscuru-i,
Ce-i mult prea grăbit să irupă!
Pe vârfuri păşeşte-mprejuru-i!...

poezie de Mihaela Banu (16 iunie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!