Sonetul fără cititori
la umbre întrebuințezi lumină
în piept ți-e aerul zburat de îngeri
și-n miezuri duci minciunii dese-nfrângeri
eres din nopți crepuscul să dețină...
că vine dimineața-n veci, de plângeri
a căror oameni le vei râde-n cină
ce-ți caută în lutul tău pricină
da'n duh sunt ale Domnului răsfrângeri...
oglinda a icoană te arată,
dintâi murind, devin un necrofag
și-n putrezire gândul mi-e-n erată...
doar vis rămâne, însoțit de drag
de tine,-n amintirea înserată
și lumii mersu-i de-adevăr beteag...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre minciună
- poezii despre lut
- poezii despre lumină
- poezii despre icoane
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.