FIRE DE NISIP
Sărutai marea pe tâmple
Mă intreabă: ești de unde?
Răspunsei: vin de pe Olt,
Trecui Dunărea inot.
Sărutai marea pe ochi....
Gene lungi pline cu stropi
Plete albastre si verzui
In lumina soarelui!
Sărutai marea-n adânc,
Mă cuprinde dar mă strâng
Amintirile din timp,
Clipe.... fire de nisip.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre păr
- poezii despre nisip
- poezii despre amintiri
- poezii despre albastru
- poezii despre Soare
- poezii despre Dunăre
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.