În stupina din livadă...

În stupina din livadă,
În vârtej, ca-ntr-o tornadă,
Zbârnăie, brăzdând tot cerul
Gâze ca elicopterul,
Cu o gură cât o şură,
Elice-n miniatură,
Făcând mare tevatură.
Din flori de câmp, de tei, salcâm
Boabe, ca dintr-un alt tărâm,
Cară-albinele ca furii,
În guşă şi-n colţul gurii,
În desagi şi-n buzunare
Ziua, în amiaza mare.
Cât se scăldă-n strop de soare
În potirul larg de floare,
Îşi fardează iute tenul
Văduvind-o de polenul
Luat pe-aripi, pe pântece,
Grăbit cu descântece,
Trecut peste Valea Seacă
Şi-ascuns la mine-n priseacă,
Adus în zbor, peste praguri
Şi dosit în mii de faguri,
Din figuri geometrice,
Toate numai petice.
Până în amurg, pe seară,
Totu-i numai miere, ceară,
La loc sigur, în cămară...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!