Copilul
ne naștem vii
într-o lume necunoscută...
și-ntâi țipăm
să fim auziți...
apoi avem mereu ceva de spus...
vrem laptele mamei...
căldura brațului
nopțile ei liniștite
și gândurile toate!
rând pe rând
luăm tot...
dar vine un timp
când tot ce-am primit
dăruim.
copilul privește cu ochii mari
tata îl poartă pe umerii lui puternici
- vrei ceva?
- da... vreau la mama...
răspunde candid.
și vremea se-ntoarce la începuturi
șoptind blând.
toți am fost odată copii...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Doina Bonescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre început
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre lactate
- poezii despre inocență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.