Dezamăgire dreaptă
cât de curând,
din iluzii se va înșira un vânt-n talent
care va face o solitară aplicație
cu gândurile mele, cosmice adieri...
apoi o ploaie nervoasă cu stropi de fildeș,
va ciupi din tencuiala cuvintelor
până la o dezamăgire dreaptă.
dar o imagine e la dispoziția fiecăruia:
un strigăt uriaș umblă retrăind,
toată tristețea acestei lumi;
și-n timp ce strânge
rămășițele plecărilor în neștire
frunzele de nimic păzite
măsoară gingășia
ce îngreunează omul suprautopic
prin ceață de speranță el lunecos destul.
eu tot fugind în eclipsele realității,
n-am cum să mai simt muzica încarnată
în lenjeriile trase sub serile
cu laturile de arogant roz prelungit
până-n comerțul versatil.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre talent
- poezii despre singurătate
- poezii despre seară
- poezii despre roz
- poezii despre realitate
- poezii despre ploaie
- poezii despre muzică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.