Decor parnasian
Lumini calde, culori reci
Orizontul cade la zenit
Și simiți cum toate te-nconjuară
Universul, largul, totul
Strigă: "aurora boreală"
Pădurea câinilor din prejurare
Te trezești în convulsi amețit
Cântul mistic al brădeților
Crește anxietatea ce-ți tremură
Culorile dalbe nesfârșite
Fug toate în depărtare.
Fug toate în depărtare
Cântul se aude tot mai repede
Câinii aleargă tot mai des
Tu stai plăpând ca pruncul
Aicea uitat in șes
La lumina pală a morții
Nevăzute...
Striga aurora boreala!
Uni versul, largul, totul
Si simiti cum toate te conjuara
Ori zontul cade la zen it
Culori calde, lumini reci.
poezie de Gabriel Perianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre câini
- poezii despre culori
- poezii despre versuri
- poezii despre uitare
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre creștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.