La ost de taină. Nunta
Cu zgomot de tăceri ducându-ți anii
din ieri cu azi spre clipa viitoare
în piept un ceas mormânt, ce-n umbre doare
se înșoară-n albe vise stranii.
Era cuvânt de liniști la vâltoare,
de sacru-n om a ghiocei sub cranii...
De printre-atâtea-n veșnicii pierzanii
era un anotimp cu stih pe zare.
Acolo zeii tăi trimit răvașe,
poeme spre-al meu unic demiurg
și-n pielea ta privirile îmi curg
și mă înfig în zboruri uriașe.
Ci pe la ost de taină-i paralelul
de unde-n deget ți-am depus inelul...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre nuntă
- poezii despre ghiocei
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.