Balada fântânilor

Nimic nu e mai frumos decât o pisică pleşuvă
ce în picaj de emoţii tigrate
cu ghearele cât mustăţile Sfinxului
cu aripile bulbucate
îţi ridică inima cu tot cu câine.. cu cuşcă
cu casă şi grădină
dar mai ales cu ochii ce noaptea au lumină.

Două fântâni în cumpănă
aduce omul pe lume
naşterea şi moartea
una răsare alta apune
din acelaşi izvor urcă şi coboară
Baba Dochia pe lângă Maria Fecioară.

Două rele am în minte
Două minţi se mint într-una
Eu obraznic tu cuminte
Hoţ ce-l luminează Luna.

Iar pisica stă şi toarce adormită de-astenie
a mâncat cu totul satul cu fântâni şi cu săteni
din fântâni nu mai miroase a izvor şi iasomie
Moartea nu mai are lemne! Peste tot numai coceni!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!