Liniștea ploii de pe urmă
tristețea este-n lume o frecvență joasă
acolo unde demoni infernul îl ocupă
acolo unde cerul se vede doar prin lupă
unde drumul e pavat cu smoală grunzoasă.
îngroapă speranțe în structuri de iad
de unde urcușul este foarte greu
cu prăpăstii abisale unde îngerii cad
acolo unde plânge preabunul Dumnezeu.
dar vine o ploaie liniștitoare, rece
codri de gânduri îi spală de viermiș
peste vise colmatate-n matcă trece
și-n tropote dansează pe acoperiș.
pe arborele vieții cu strămoșii petrece
nimeni nu se pune în calea ei pieziș.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre ploaie
- poezii despre iad
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre păduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.