Litere fără de moarte
Așa cum ești, te verși în mine
și devenim un cerc de jar
ce trece pe sub aripa de ape,
scrijelind un nume în calendar.
În toată izbăvirea noastră
sângele ni s-a făcut inele,
pulsând a taină în poala nopții,
ce scrie un testament de stele.
Și ochii care-s plini de vise
vor leagăn din lumină caldă,
să facă lacrimile fluturi-
pecete pusă pe-o baladă.
Tu și eu, carte despre care se va spune
că timpul nu a trecut prin ea,
fiind litere fără de moarte:
la Dumnezeu în palme vor cădea...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre testament
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre mântuire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.