Replică la poezia "Înviere" de Valentin David
Tu crezi că am nevoie de un pom,
Să mă îmbrățișeze, Valentine?
Și mai e și bătrân și cu simptom
De parkinson când se mai dă la mine.
Cu brațe-nchilozate, cum să simt
Fiorul ce-l aștept de-o veșnicie?
Tu-mi ceri, bag seama, ca din nou să mint
Și să mimez o falsă frenezie.
Degeaba, rădăcinile în stânci
Și le-a înfipt adânc, cu disperare.
Pot eu să-i scriu o mie de porunci,
Că el putere, să mă țină, n-are.
Că-n mugurii ascunși în toamna sa,
Inelele se pregătesc de noi nuntiri,
Mă îndoiesc, e fantezia ta,
Și-un optimism ciudat, vrei să-mi inspiri.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre stânci
- poezii despre poezie
- poezii despre optimism
- poezii despre muguri
- poezii despre minciună
- poezii despre copaci
- poezii despre bătrânețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.