Așa ca și cum ar conta
amestec neputința cu speranța
infinitul cu orizontul
și din când în când
mă frâng de dorul nesfârșirii
în bucăți de prezent
aleg astfel să trăiesc
cu intensitatea celui care știe
că mâine e doar o promisiune
.........................................
vezi
de aceea nu-mi pot opri zâmbetul
când mă doare viața
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre zâmbet, poezii despre viitor, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent, poezii despre infinit sau poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.