Ceva rămâne
ceva rămâne
în frunzele ca niște gâze sub soare
în liniștea care dansează în oasele orbilor
ceva ca un cristal
care nu se sparge
sub biciul de foc al neputinței și furiei
în calea spaimelor
un dig tăios puternic necruțător
vor veni zorii opaci
cu un toiag de ceață în mână
și vor lovi
vor lovi
dar
ceva rămâne
ceva ca o respirație intraductibilă
ca un oftat imaculat înaintea asfințitului
când umbra pășește în șoaptă
să nu atingă marginea
să nu trezească vocea care ne locuiește
ceva rămâne
când nu ai nimic de ales
nimic de pierdut
5 comentarii1 distribuire
poezie de Geo Galetaru din Sintagme Literare (8 septembrie 1947)
Adăugat de B IULIA CORINA
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre voce, poezii despre spaimă, poezii despre furie, poezii despre frunze, poezii despre foc, poezii despre dans sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.