Îndepărtează-te cât poţi

sunt un bebeluş beligerant şi androgin născut dintr-o triadă
nu am capacitatea să-mi cunosc însuşirea de mamă
voi doi învăţaţi şi-aţi învăţat cândva să nu abandonaţi
tu purifici prin violenţă şi sex rar greşeala ei repetitivă de-a fi amantă
în mod inconştient mă hrăniţi cu laptele din sânii voştri afectaţi de galactoree
mă simt uneori un psihiatru incompetent şi pervers
privesc cum cresc în condiţii de risc
aleg când trebuie să dovedesc autonomie
apăs pe trăgaci
am pe degetele mâinilor inele cu atâtea cranii
cad la pământ căprioare iepuri şi porumbei
nu mi-e teamă sau milă scutur peste ele petale de trandafiri
deschid recipientul cu gaz şi aprind bricheta
e şi asta un fel de poluare benefică în evoluţia sau involuţia umanităţii
te apropii la mediana dintre două direcţii
eu de ce-aş rămâne o jumătate aproape perfectă şi normală în aşteptare?
artistic îţi sărut soţia
sub picioarele noastre încălţate în papuci blănoşi de casă
tu ai chipul amorf.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Votează! | Copiază!