* * *
se preumblă
în cârje lumina
îi rupsesem
cândva fericirea
de a fi un cuvânt suspinat...
un cântec cântat
de privighetorile
noastre neoarbe
se preumblă
în cârje iubirea
fără vulturii ei flămânzi
fără oase
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cipriana Tanu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
- poezii despre vulturi
- poezii despre privighetori
- poezii despre iubire
- poezii despre fericire
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.