Dansul unei nopți de toamnă
Dansez printre frunze căzute,
dansez într-un hohot de râs,
dansez pe uitări așternute,
privind spre un dulce surâs.
E muzica, oare, de vină
că dansul mi-e mult mai destins,
ori toamna aceasta-i divină
și-n brațele ei m-a cuprins?
E, poate, privirea ei caldă,
e ritmul, e setea din noi?
Prin stropii din ploaie ne scaldă
o vrajă-mpărțită la doi.
Dansez într-o noapte de toamnă,
și plouă, dar noaptea-i de vis
când totul din noi ne îndeamnă
la dans, pe un ring redeschis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dans
- poezii despre toamnă
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre râs
- poezii despre ritm
- poezii despre relaxare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.