* * *
nu mai am mult
până la mine acasă
doi munți de sare
și-un văzduh
mai am de străbătut
cu tălpile goale
bocancii i-am pierdut
demult
în tranșee
nisip
durere
câmpuri cu maci ofiliți
pe marginea retinei
bobului de grâu
nu mai am mult
ca să ajung oricum
acolo
unde m-așteaptă
suave flori de lut
lipite-n geam
îți zic
a mai rămas puțin
destin sau destinație
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre nisip
- poezii despre munți
- poezii despre lut
- poezii despre flori
- poezii despre durere
- poezii despre cereale
- poezii despre acasă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.