Pleacă vara...
Zbenguie vara încinsă,
Din tălpi scapără scântei,
De tristețe e cuprinsă
Că se duce vremea ei.
Lanurile-ngălbenite
Își arată roadele,
Livezile pârguite
Aprind lampadarele.
Vântu-aduce adiere
Hoinărind în deal la vie,
Strugurele-a prins putere,
Plină-i vena sângerie.
Florile din grădiniță
Cu răbdare suferă,
Cad ușor în neputință
Și petale-și scutură.
Pe-o floare de busuioc
Ce-ar vrea să se scuture
S-a oprit o clipă-n loc
Minune de fluture.
Puf ușor de păpădie
Din înaltul cerului
A căzut fără să știe
Chiar în gura leului.
Seara umbre negre-adună
Deschizând zăvorul porții,
Veghează sub clar de lună
Singură regina nopții.
Vine toamna răvășită
Dinspre ruginite zări,
Pleacă vara ostenită
Pe-ale timpului cărări.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre flori
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre seară
- poezii despre roșu
- poezii despre noapte
- poezii despre monarhie
- poezii despre lei
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.