Vacanță la volan
Eu, mâine, merg la munte,
Plec singur... la volan,
Iar cine să se-ncrunte,
Stă-n dreapta, ca mai an
Când am mai mers prin țară,
Da' n-am ajuns, că ea
Mi-a zis și-a suta oară
"Stai, stai, nu te băga!"
Adică eu, cu suta
Și vreo cincizeci, nu mult,
Să stau, să fac bătuta,
Pe ea să o ascult?
Că dai de câte unu'
Ce merge prea încet:
Cu suta minus unu,
De zici că e un biet.
Păi, cum să rabd? "Acasă!"
Am zis și m-am întors,
Dar, anul ăsta... lasă,
Bag aer mult în tors,
Mai scap ceva-n surdină,
Pe-acolo, printre dinți,
Gândesc la vreo bovină
Și-mi caut, printre minți,
Pe aia de pe urmă,
M-abțin eu - n-o fi foc!
Și merg cu alții-n turmă,
De-o fi. De nu, noroc!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viitor
- poezii despre vacanță
- poezii despre timp
- poezii despre noroc
- poezii despre munți
- poezii despre minciună
- poezii despre foc
- poezii despre dinți
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.