Robinetul cu vise

Robinetul cu vise a rămas deschis;
Mă asaltează-acum, vis după vis,
Încerc să deschid ochii: e târziu,
În mine urlă sufletu-a pustiu!

Şi tu ai devenit doar o nălucă,
Nu văd în tine decât dor de ducă,
Ce s-a ales de basmul nostru, azi?
Un mit uitat în care urci şi... cazi!

Pe noi, cine ne-a plăsmuit astfel?
Să ne rotim în absurd carusel,
Să ne căutăm şi să ne iubim,
Dar nu ne-ajungem şi nu ne găsim!

Mâna ta n-o atinge pe a mea,
Distanţa-i mică, adâncă şi grea;
Cine-ntre noi, a ridicat un zid?
În locul inimii eu simt acum un vid!

Vise mai mici, mai mari, mai împreună,
Continuă să curgă... nu-i a bună!
Tu ce visezi acum şi unde eşti?
Hai pe tărâmul unde mă iubeşti!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!