Poezia asta n-are limite
mă târăște înainte
nepregătită așa cum sunt
cu pumnii vineți și genunchii moi
mă spală
îmi pune gloanțe în buzunar
îmi deschide ochii
mă ia la palme
dar eu nu și nu
poezia asta n-are nici o rușine
mă dezbracă în stradă
mă pune să vânez
iar eu vreau să mă-ngrop
sub albul cuvintelor
cu Dumnezeul tău în brațe
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre vânătoare, poezii despre rușine, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre limite, poezii despre cuvinte sau poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.