* * *
am cosit iarba înaltă
între plâns și sărut
cu dinții ruginiți ai coasei
uitată în beci
am așezat masa
sub vița de vie întinsă
pe trupuri de mesteceni
poarta mi-a fost decalog
ștergarul alb cunună
flutură-n ușa deschisă
între noi se preling anotimpuri
căprioara cu puiul
traversează în grabă
bucata de cer rămasă stingheră
eu te aștept lângă tâmpla promisă
vino cât încă mai plouă cu dor pe pământ
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorica Iliescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre viticultură
- poezii despre uitare
- poezii despre sărut
- poezii despre promisiuni
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre dor
- poezii despre dinți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.