Hector

Apus pe zid, tăcut
Ochii goi şi reci
Platoşa lăcrimată
Lancea dormind pe scut

Desculţ, ingenucheat
Sub cerul zeilor
Aude urlet de Cerber
Luntrea o vede cu ochii inchişi

Troia-l aclamă
Sorbind potir după potir
Mâine va uda pământul
Cu iubire pentru frate

Dezvelind pieptul
Neînvinsului Achile
Să-i afle cheia
Spre tărâmul lui Hades

Zorii bat in poartă
Soarele răsare strălucind
Pe mii de scuturi şi suliţe
Tăcerea totul a cuprins

Două coifuri se pleacă
Din onoare şi curaj
Săbiile se sărută
Scuturile se ciocnesc

Hector aruncă platoşa
Apoi-i sopteşte lui Achile
"Mor pentru gloria ta
Nu te pot infrunta

Pieptul-i dezgolit
Rugă de vei vrea
Din inima mea
Să o auzi cum arde

Pentru al meu frate"
Uimit şi tulburat
Văzu imediat
Sub coiful lucind

In ochii corbilor
Hector se afla..
"Numai trebuie să vorbeşti
Vrei să-l cruţ pe Paris

Mă inchin in faţa ta
Iubirea ta nici un zeu
Nu o poate avea
Moartea-ţi va fi ofrandă

Pentru iubirea de frate"
Infingând sabia in piept
Cu lacrimi in ochii
Urlă cu putere

"Jalnică-mi este gloria
Acum inţeleg iubirea
Ea e cea care nu se teme
De nimic şi moarte

Sus pe Olimp abia aştept
Cupa să o inchin
Cinstindu-ne in ode nemuritoare
Toate din iubire pentru al tău frate"

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!