Un semn de moarte rătăcit...
îmi las mâna atârnând de-o fașă,
mă doare umărul cumplit,
ieri l-am lovit cazând de-o dată,
un șanț în el m-a tolănit
și pentr-o clipă îndelungă,
în ochii mei a fost nimic,
când m-am trezit striga o umbră,
ce-mi ridica trupul căzut
și ce durere nemiloasă,
ce chin în mine cuibărit,
mă zvârcolea simțind cum lasă
un semn de moarte rătăcit
acum când scriu, scriu doar cu stânga,
căci mâna dreaptă n-o mai simt,
simt umărul ce se tot umflă,
și-mi ține orele scrâșnind
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre ore, poezii despre ochi, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre durere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.