* * *
mă arde poezia la picioare
se cere a-mi intra în gleznă
e-același fagure cum sărutare
ce-mi risipea ieri-ul din beznă
a iulie stau teii drepți se strânge
în iris vară dă pe-afară
soarele în mine se împinge
simt că mă ninge tu a flori de primăvară
mă arde poezia la picioare
aripile îi sunt demult
prin val de puls însângerare
tic tac în ochiul meu cărunt
nu-i vinovat de mine cerul sus
eu praf atins de fără vină
eroare-ntre pilaștri de lumină pus
alb pe cămașa lui Isus!
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tei
- poezii despre sărut
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre puls
- poezii despre primăvară
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
- poezii despre ochi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.