Insistență
cu drag, domnului profesor Petre Prioteasa, un poem în "esc"
Profesore, îți mulțumesc!...
Nu am crezut că mai trăiesc
Un om ca tine să-ntâlnesc,
Ceea ce scrii, eu, când citesc,
Îmi vine-n ceruri să plutesc
Că ai un har Dumnezeiesc!
Am și momente când zâmbesc,
Dar, câteodată, mai bocesc
La boala ta când mă gândesc!
Vreau să îți fac un gest frățesc
Și un rinichi să-ți dăruiesc!
Căci în lume cât mai trăiesc
Mi-ajunge unul, și gândesc
Pot să trudesc, pot să iubesc!
Ca vinul zilnic ce-l servesc
Vreau fericit să te găsesc
Când ne-ntâlnim, în mod firesc,
Și... crede-mă, eu nu glumesc!
poezie de Irimia-Lucian David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Irimia-Lucian David. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vin
- poezii despre viață
- poezii despre umor
- poezii despre timp
- poezii despre profesori
- poezii despre poezie
- poezii despre mulțumire
- poezii despre medicină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.