Lui Argo
Ai fost cuminte? Ai lătrat la hoți?
M-ai așteptat atâtea ore, singur;
Ți-a fost și sete? Uite, suntem toți!
Hai, facem o plimbare după fete?
Da, știu, ți-e greu acum, dar îți vorbesc
Așa cum ți-a plăcut o viață-ntreagă;
Ce-s astea? Lacrimi? Nu pot să le-opresc,
Iar timpul n-ar putea să mi le șteargă.
Te doare, știu, că nu mai poți să mergi,
Ridici privirea-ți blândă către mine,
Te văd cum doar în visuri mai alergi;
Curaj, mai stai! Eu sunt aici, cu tine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre plimbare, poezii despre ore, poezii despre câini sau poezii despre curaj
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.